Live is beutiful

Life is beutiful... Sa va spun de ce: am prieteni mai buni decat imi imaginam, si am invatat sa spun si "nu":)). Sa va spun ce-am patit azi: am iesit cu 2 fete, nu conteaza numele, se stiu ele. Am iesit cu ele si am mers intr-un parculet. Acolo ne-am intalnit cu 2 colege de clasa de ale mele si cu un coleg de clasa care avea numai pici in juru lui. Una dintre ele a inceput sa se ia de ei fara nici un motiv. I-am si tras unuia un sut in fund saracu' de mi-a fost mila... Dupa, eram pe strada cand ma "agata" 2. Unu dintre ei: "ai 1 leu?" Eu: "nu". Ala: "atunci hai sa vorbim ceva" (in acelasi timp celalalt ma si controla la buzunaru' in care aveam cheile) si ma luase de hanorac sa ma traga. Eu: "daca vrei sa vorbim o putem face si pe strada". Ala atunci da sa ma loveasca doar ca-i prind mana si-l imping. Atunci ala vroia sa-mi da un picior in fata doar ca eu i l-am prins si daca nu-l tragea prietenul lui ii rupeam picioru, in cel mai bun caz pentru el il rasuceam una buna. Dupa... fata care trebuia sa tina la mn cel mult ca la un prieten dadea chiar se planga si se tinea pe umarul meu zicandu-mi ca ii e frica pentru mine... in timp ce fata care ar fi trebuit sa faca de fapt asta o durea in fund si nici acolo... Dupa am plecat fiecare acasa si dupa m-am intalnit cu prieteni mei si am iesit pe faleza si am stat cam pana la 8. Iar acum m-am si despartit de ea:)). Deci, mesaj pentru cei ce o urasc p'asta: eu am o chestie foarte desteapta numita: uitare. Adica, de fapt nici nu cred ca o iubeam, desi, la varsta mea de 13 ani, ce iubire poate sa fie, sa fim seriosi, la varsta asta poti sa zici ca tii la o persoana nu ca o iubesti. Ma rog... pana maine cred ca am sa si uit cine e fata asta:)). Noapte buna:))